Ea tine pe un perete un calendar. Improvizat. Initialele zilelor si numere impartite in coloane, trasate cu pixul pe o foaie. A4.
Fiecare zi ce s-a scurs e marcata cu un X. Asteapta o anumita data. Si trecerea timpului pare sa o satisfaca.
Imi povesteste intamplari fara final fericit si eu o
Anii au trecut peste ea. E mai slabita, iar ridurile fine i s-au accentuat.
Emana aceeasi candoare dintotdeauna, dar i-au disparut entuziasmul si umorul de alta data. Cat mai radea. Acum, pare ca e constant nemultumita de ceva.
Emana aceeasi candoare dintotdeauna, dar i-au disparut entuziasmul si umorul de alta data. Cat mai radea. Acum, pare ca e constant nemultumita de ceva.
Cu gesturi usoare toarna apa fierbinte in cani si - mi serveste ceaiul. Imi atinge mana.
- Heii. imi atragea ea atentia. Zambeste cand vorbeste, dar nu din suflet.
As vrea sa o strang in brate si sa-i explic ca nu taie zile monotone de pe hartie, ci din viata sa. Dorintele ei stau cuminti in locuri care n-au mai fost de mult accesate.
Neputinta. Acceptare. Resemnare.
Nu vreau sa redestept dureri. Ii pun alte intrebari si ii ofer drept raspunsuri propriile povesti.
Cand plec, afara, vantul sufla aspru. Bulevardul larg e pustiu. O noapte muta.
Si eu imi fauresc promisiuni severe in gand:" Nu o sa ajung niciodata asa"
*In final vreau sa-i multumesc lui Radu pentru carte. Am frunzarit o si pare extrem de


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu